Haree ó-nia an nudar ó

Hatene an mak buat hotu konaba auto-konsiensia ho hanoin
nebe nakloke, ida-nee hanesan elementu amagu (eng. "core") nebe harii personalidade ema
ida. Ita agora dadaun sai sibuk ke ita araska atu fahe momentu balu hodi
kontempla ka hakmaan ita an. Ida-nee auto-reflesaun ida nebe esensial hodi hatudu ba ó koneksaun no lori pozitividade barak. Ó presija atu halao atividade
nee hanesan parte ida baiha ó-nia rutina loro-loron fonik baiha razaun saida-saida
deit.
Kelly Rowland dehan loloos. “Auto-reflesaun mak saudavel
tebtebes. Bainhira hau rekordan detalluz husi saida mak hau hasorun, tantu isu
relasaun ka kanoin negativu-sira, hau bele haree fila fali no observa sa dook
mak hau transforma mai agora. Ida-nee halo hau orgullu hodi haree hauk
progresu no oinsa mak hau alkanse situasaun aat-sira nee.”
Entaun, oinsá mak bele haree ó-nia an nudar ó? Hianee iha
etapa efetivu balu!
Keta bosok ó-nia an
Husi nee hotu, sai loloos ba ó! Bosok ba ó-nia an no rona
fali bosok-sira nee bele hamosu ó situasaun konfuzu idanebe ó la bele rekoñese
verdade baleun (around) no nanuk (within) ó-nia an. Husi komesu, idnee fasil
atu halo movimentu tuir pasajen sertu bai halo ó fiar saida mak ó halo hela nee
loos, mak karik nee sala.
Ó bele bosok taresna hodi hetan konfortum, maibé aktualmente
modelu ida-nee hanesan traidoria. Hasoru ba buat-sira hotu no konsidera ó-nia
an. Rona ba ó-nia sentiment sabut(gut) no rekoñese autentisidade nanuk ó,
idanebe sei lidera ó bale (towards) moriis satisfante.
Hatene ó-nia forteja (strength) no frakeza
Ó la bele alkansa pozisaun aklaas hi moriis ate ka selae ó
konsietne tebes atu laos deit konaba ó-nia forteja maibé ó-nia frakezaz. Idnee
mak element sabut hodi sai ema forte no susesluk (successful). Tantu hi sosial, pesoal ka profesinal eskil, ó
presija atu iha hanoin evaluative no matan atu haree hanebe mak ó presija alkansamentu
no forteja saida deit na ó, danebe bele loke odamatan ba ó oportunidade
foun-sira.
Kanoin katak saida mak serseluk komplimenta konaba ó-nia
eskil, abitu, no personalidade-sira, konsidera komentariuz nee hanesan kritika
hodi teste ó-nia personalidade. Fare(stick)/hela ó-nia atibutu diak-sira ka
fortejaz danebe repezenta ó na korona no koko atu soberita (overcome) ó-nia
pontu fraku-sira no tau sira iha fatin.
Aseita ó-nia falla
Emar hotu-hotu posesa falla-sira, no laiha ida mak bele
aklama katak nia laiha falla ruma! Totalmente eru. Ema ida mak amalgamasaun ba
atributu diak balu, maskenune, aspetu negativu balu-sira prezente, no laiha
sala ida konaba idnee. Alkansamentu actual mak bainhira ó iha forteja atu
aseitu falla-sira, nunee ó sei hetan dalan ba realizasaun real.
Buka tok ó-nia an nee se liuhusi figura sai baiha buat nebe
ó la diak ba, saida mak komplein ó, no importantement mak saida mak ó hanoin
sala iha ó an. Danebe tenki natroka ka naimpruve. Analiza nee sei husik ó abele
atu ó define ó-nia falla sai fali forteja bai sadik sai diak-liu tan. Hariis
modelu diak balu atu koko konbate falla firmemente.
Buka ó-nia paixaun
Fiar na ó-nia paixaun no tuir fiar nee, mak baut ida la
fasil, maibé idnee sei lidera bale rekoñesimentu verdadeiru hes(of) ó-nia an.
Ó-nia paixaun mak formuladu ho ó-nia institntu liuhusi buka kaderan (happiness)
real baiha halo traballu sertante, tantu na pesoal, professional ka sosial.
Keta husi serseluk deside ba ó buat saida deit. Envez de
rona sira, rona loos ó-nia lian larak(inner voice). Ó tenki bá ba buat-sira
nebe bele fó satisfasaun, kaderan, no konfortu. Barak ó tuir paixaun bale
moriis nebe importante, barak mós sei bele komprende ó-nia an loloos na maneira
signifikante.
Maskenune, ó sei senti paxionadu loos atu realiza traballu danebe
ó-nia PAIXAUn ikluin. Tanba ho fraze hanesan nee, ó sei halo no termina
traballu ruma bainhira no saida deit, se ó gosta duni saida mak ó halo nee. De
faktu ke ó la senti hanesan servisu ida ba ó, maibé atividade diaria nebe
signifikante.
Para kompetisaun
Se ó hakarak atu hatene saida mak ó loloos, para ba atu
compete ho serseluk. Nee natureza umana ke ema ida sempre hakarak sai aas duke
serseluk. Nukazu termina fali estrese tanba hakarak hanesan nee. Keta husik
ó-nia an indulje na situasaun nee bai hadook tiha termu komparasasaun ho
serseluk.
Keta fretua (worry) konaba saida mak serseluk hanoin ka halo diak-liu
duke ó. Tanba ema ida iha ninia maneira uniku ka diferente atu kria buat diak
saida mak nia posivel atu hatudu.
Envez de nee, konsetra baiha ó-nia jornia no koko atu
alkansa buat-sira nee ba ó-nia kaderan, laos atu koadeia (beat) serseluk. Idnee
sei lori pozitividade hanuza (huge) na moriis bala kan tala na ó-nia
personalidade (as well as in your personality).
Ikusliu mak Nak Real (be real)
Nak real no onestu ba ó-nia an ho saida mak ó bele atu halo,
hetan no termina ba. Hadook distrasaun (distraction) nebe invoka ó atu sai
komplikadu ba dalan nebe ó deside hela atu realiza. Koko atu simu gratidaun
nebe avaliabel hela durante jornia nebe ó halao ba. Espresa sentidu
agradesimentu tanba ó bele dada iis ba moriis nebe ó hakarak atu duni tuir.
Obrigadu, i fahe se o hetan artigu nee usabelek ba o no timoroan tomak.
Comments
Post a Comment