Ads by Bidvertiser

Haree ó-nia an nudar ó


Pelatihan, Otot, Lengan, Pirang

Hatene an mak buat hotu konaba auto-konsiensia ho hanoin nebe nakloke, ida-nee hanesan elementu amagu (eng. "core") nebe harii personalidade ema ida. Ita agora dadaun sai sibuk ke ita araska atu fahe momentu balu hodi kontempla ka hakmaan ita an. Ida-nee auto-reflesaun ida nebe esensial hodi hatudu ba ó koneksaun no lori pozitividade barak. Ó presija atu halao atividade nee hanesan parte ida baiha ó-nia rutina loro-loron fonik baiha razaun saida-saida deit.

Kelly Rowland dehan loloos. “Auto-reflesaun mak saudavel tebtebes. Bainhira hau rekordan detalluz husi saida mak hau hasorun, tantu isu relasaun ka kanoin negativu-sira, hau bele haree fila fali no observa sa dook mak hau transforma mai agora. Ida-nee halo hau orgullu hodi haree hauk progresu no oinsa mak hau alkanse situasaun aat-sira nee.”

Entaun, oinsá mak bele haree ó-nia an nudar ó? Hianee iha etapa efetivu balu!

Keta bosok ó-nia an

Husi nee hotu, sai loloos ba ó! Bosok ba ó-nia an no rona fali bosok-sira nee bele hamosu ó situasaun konfuzu idanebe ó la bele rekoñese verdade baleun (around) no nanuk (within) ó-nia an. Husi komesu, idnee fasil atu halo movimentu tuir pasajen sertu bai halo ó fiar saida mak ó halo hela nee loos, mak karik nee sala.

Ó bele bosok taresna hodi hetan konfortum, maibé aktualmente modelu ida-nee hanesan traidoria. Hasoru ba buat-sira hotu no konsidera ó-nia an. Rona ba ó-nia sentiment sabut(gut) no rekoñese autentisidade nanuk ó, idanebe sei lidera ó bale (towards) moriis satisfante.

Hatene ó-nia forteja (strength) no frakeza

Ó la bele alkansa pozisaun aklaas hi moriis ate ka selae ó konsietne tebes atu laos deit konaba ó-nia forteja maibé ó-nia frakezaz. Idnee mak element sabut hodi sai ema forte no susesluk (successful). Tantu hi sosial, pesoal ka profesinal eskil, ó presija atu iha hanoin evaluative no matan atu haree hanebe mak ó presija alkansamentu no forteja saida deit na ó, danebe bele loke odamatan ba ó oportunidade foun-sira.

Kanoin katak saida mak serseluk komplimenta konaba ó-nia eskil, abitu, no personalidade-sira, konsidera komentariuz nee hanesan kritika hodi teste ó-nia personalidade. Fare(stick)/hela ó-nia atibutu diak-sira ka fortejaz danebe repezenta ó na korona no koko atu soberita (overcome) ó-nia pontu fraku-sira no tau sira iha fatin.

Aseita ó-nia falla

Emar hotu-hotu posesa falla-sira, no laiha ida mak bele aklama katak nia laiha falla ruma! Totalmente eru. Ema ida mak amalgamasaun ba atributu diak balu, maskenune, aspetu negativu balu-sira prezente, no laiha sala ida konaba idnee. Alkansamentu actual mak bainhira ó iha forteja atu aseitu falla-sira, nunee ó sei hetan dalan ba realizasaun real.

Buka tok ó-nia an nee se liuhusi figura sai baiha buat nebe ó la diak ba, saida mak komplein ó, no importantement mak saida mak ó hanoin sala iha ó an. Danebe tenki natroka ka naimpruve. Analiza nee sei husik ó abele atu ó define ó-nia falla sai fali forteja bai sadik sai diak-liu tan. Hariis modelu diak balu atu koko konbate falla firmemente.

Buka ó-nia paixaun

Fiar na ó-nia paixaun no tuir fiar nee, mak baut ida la fasil, maibé idnee sei lidera bale rekoñesimentu verdadeiru hes(of) ó-nia an. Ó-nia paixaun mak formuladu ho ó-nia institntu liuhusi buka kaderan (happiness) real baiha halo traballu sertante, tantu na pesoal, professional ka sosial.

Keta husi serseluk deside ba ó buat saida deit. Envez de rona sira, rona loos ó-nia lian larak(inner voice). Ó tenki bá ba buat-sira nebe bele fó satisfasaun, kaderan, no konfortu. Barak ó tuir paixaun bale moriis nebe importante, barak mós sei bele komprende ó-nia an loloos na maneira signifikante. 

Maskenune, ó sei senti paxionadu loos atu realiza traballu danebe ó-nia PAIXAUn ikluin. Tanba ho fraze hanesan nee, ó sei halo no termina traballu ruma bainhira no saida deit, se ó gosta duni saida mak ó halo nee. De faktu ke ó la senti hanesan servisu ida ba ó, maibé atividade diaria nebe signifikante.

Para kompetisaun

Se ó hakarak atu hatene saida mak ó loloos, para ba atu compete ho serseluk. Nee natureza umana ke ema ida sempre hakarak sai aas duke serseluk. Nukazu termina fali estrese tanba hakarak hanesan nee. Keta husik ó-nia an indulje na situasaun nee bai hadook tiha termu komparasasaun ho serseluk. 

Keta fretua (worry) konaba saida mak serseluk hanoin ka halo diak-liu duke ó. Tanba ema ida iha ninia maneira uniku ka diferente atu kria buat diak saida mak nia posivel atu hatudu.
Envez de nee, konsetra baiha ó-nia jornia no koko atu alkansa buat-sira nee ba ó-nia kaderan, laos atu koadeia (beat) serseluk. Idnee sei lori pozitividade hanuza (huge) na moriis bala kan tala na ó-nia personalidade (as well as in your personality).

Ikusliu mak Nak Real (be real)

Nak real no onestu ba ó-nia an ho saida mak ó bele atu halo, hetan no termina ba. Hadook distrasaun (distraction) nebe invoka ó atu sai komplikadu ba dalan nebe ó deside hela atu realiza. Koko atu simu gratidaun nebe avaliabel hela durante jornia nebe ó halao ba. Espresa sentidu agradesimentu tanba ó bele dada iis ba moriis nebe ó hakarak atu duni tuir.

Obrigadu, i fahe se o hetan artigu nee usabelek ba o no timoroan tomak.

Comments